Hapciu! Metode de prevenire a strănutului

Articolele din această secțiune

Strănutul este o modalitate de apărare a organismului împotriva factorilor externi şi, deşi este folositor, acesta poate fi uneori inoportun.

Strănutul este provocat de iritarea mucoasei nazale şi a rădăcinilor nervoase din nas, manifestându-se prin eliminarea aerului din plămâni, forţat, involuntar, prin gură şi nas.

„Acesta poate fi cauzat şi de expunerea bruscă la lumină puternică, de trecerea bruscă de la o temperatură ridicată la una scăzută, de o infecţie virală sau de o alergie. La unele persoane, mai rar, strănutul poate fi declanşat şi de un stomac prea plin. Strănutul este un mecanism de protecţie a corpului împotriva agenţilor patogeni. La fel ca şi tusea, strănutul are funcţia de a expectora mucusul cu particule patogene, care irită mucoasa nazală, de a curăţa nasul şi de a expulza agenţii străini. De obicei, în timpul strănutului, gura rămâne întredeschisă, iar o parte din aer este expulzată şi pe gură, împreună cu agenţii patogeni, astfel, acesta devenind o modalitate de răspândire a bolilor. Din această cauză, este indicat ca, atunci când se anticipează un strănut, să se folosească un o batistă de unică folosinţă, pentru a împiedica îmbolnăvirea altor persoane”, explică dr. Vera Eniko Pall, specialist pneumolog, Cabinetul Verasante.

În unele situaţii, strănutul poate surveni în timpul unui discurs, de pildă, de aceea este bine de ştiut că există mai multe metode de prevenire. Aşadar, metode precum ţinerea respiraţiei, lipirea limbii de cerul gurii şi expirarea profundă a aerului din plămâni s-au dovedit a fi folositoare în situaţii critice.