Astmul, o problemă tot mai frecventă în rândul copiilor

Articolele din această secțiune

Peste 300 de milioane de oameni din toată lumea sunt diagnosticaţi cu astm bronşic, dintre care aproape 30 de milioane sunt europeni. În ţara noastră, prevalenţa bolii se estimează undeva între 4 şi 6 procente şi este în continuă creştere, mai ales în rândul copiilor. Medicii pneumologi subliniază că depistarea astmului trebuie făcută la timp, pentru putea a ţine boala sub control.

Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice de la ora actuală şi continuă să afecteze din ce în ce mai multe persoane şi în special copii. Deşi specialiştii nu pot spune cu exactitate care este cauza declanşării astmului, această afecţiune este favorizată, în principal, de factorii genetici şi de diverşi alergeni prezenţi în aerul pe care îl respirăm.

Sufocarea sau lipsa de aer are loc în momentul în care intrăm în contact cu praf, microbi, mucegai, păr de animale sau noxe emanate de diverşi factori poluatori. Odată pătrunse în organism, acestea provoacă inflamarea şi îngustarea căilor aeriene, ceea ce duce la senzaţie de sufocare.

Jumătate dintre copiii cu astm se pot vindeca până la adolescenţă

La cei mai mulţi dintre bolnavii de astm, cauza bolii este o alergie la unele particule din aer, dar nici până în prezent nu este foarte clar de ce unele persoane dezvoltă această alergie, în timp ce altele nu au nicio reacţie. „Nu se cunosc foarte bine cauzele declanşării astmului bronşic, dar există, totuşi, o predispoziţie genetică. Cu toate acestea, sunt persoane care fac astm din cauză că au moştenit boa-la de la rude, dar sunt şi astmatici fără astfel de probleme în familie. Există, însă şi factori externi care pot sensibiliza bronhiile şi pot de-clanşa crizele de astm. Este vorba despre alergeni precum praful sau mucegaiul”, ne-a explicat dr. Vera Eniko Pall, medic pneumolog la cabinetul Verasante din Constanţa.

Potrivit dr. Pall, astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene manifestată prin lipsa de aer, care poate apărea la orice vârstă. „De cele mai multe ori, ast-mul debutează în timpul copilăriei. Există un tip de astm la copii care are şanse de vindecare de 50% până la vârsta pubertăţii. La adulţi, astmul poate debuta şi mai târziu, până în 35 - 40 de ani”, a mai spus pneumologul.

Spirometria, esenţială în depistarea astmului

Cea mai eficientă şi corectă diagnosticare a astmului se face cu ajutorul unui aparat numit spi-rometru, prin care se verifică respiraţia fiecărui pacient în parte. Dr. Pall a subliniat că spirometria este foarte importantă în depista-rea acestei boli. „Tratamentele pentru astmatici nu se pot reco-manda fără o spirometrie şi un test bronhodilatator. Prin acest test se poate stabili diagnosticul de astm bronşic. Cel mai bine ar fi ca aceste analize să fie efectuate într-un cabinet de pneumologie”, a adăugat medicul.

Totodată, pacienţii care au fost deja diagnosticaţi cu astm ar trebui să facă cel puţin 2 - 3 spirometrii în fiecare an pentru a putea urma un tratament corespunzător stării de sănătate în care se află. „Eu le recomand pacienţilor mei câte o spirometrie o dată la trei luni. Cei care ignoră aceste analize riscă să scape boala de sub control sau din contră, să continue tratamentul fără să mai fie nevoie”, a spus dr. Pall.

Astmaticii pot practica sport fără probleme

Dacă în urmă cu patru decenii, bolnavii de astm riscau să îşi piardă viaţa la fiecare criză de respiraţie din lipsa tratamentelor adecvate, la ora actuală există noi medicamente care îi ajută pe astmatici să trăiască o viaţă normală. „În zilele noastre, tratamentul este foarte bun, eficient şi uşor de administrat. Trebuie subliniat faptul că tratamentul inhalator modern nu dă dependenţă şi poate fi aplicat atât copiilor cât şi adulţilor, cu condiţia să fie monito-rizat în permanenţă”, a spus dr. Vera Pall.

Cât despre efortul fizic, pneumologul a afirmat că bolnavii de astm care îşi respectă tratamentul recomandat de medic nu ar avea de ce să aibă probleme. „În general, în privinţa sportului nu există restricţii pentru bolnavii de astm. Copiii aflaţi sub tratament se comportă ca orice copil sănătos şi tolerează efortul fizic. Există un singur tip de astm, cel de efort, care este întâlnit foarte rar, în care criza se declanşează în urma activităţii fizice intense”, a explicat dr. Pall.

Cum pot fi evitate crizele de astm

Conform sfaturilor medicilor, persoanele care suferă de astm trebuie să evite intrarea în contact cu diverşi alergeni care să favorizeze crizele, cum ar fi praful, mucegaiul şi alte substanţe la care prezintă o sensibilitate mai mare. „Astmaticii nu ar trebui să stea în aburi, iar cei alergici la deodorantele de cameră sau detergenţi trebuie să fie expuşi cât mai puţin la astfel de produse. De asemenea, în casă ar trebui să fie cât mai puţine perdele şi pături în care se poate strânge mult praf”, a menţionat medicul.

Dr. Vera Pall ne-a mai spus că fiecare pacient cu astm este instruit în cabinetele de pneumologie cum să reacţioneze în timpul unei crize de astm. „În cazul unei crize, pacientul trebuie să ia legătura cu medicul pneumolog, sau în situaţiile mai grave, să cheme ambulanţa”, a spus dr. Pall.